Unele consideraţii privind cumulul de funcţii şi de calităţi

Revista romana de dreptul muncii nr. 2/2012

Author
Ana Ştefănescu
Title
Unele consideraţii privind cumulul de funcţii şi de calităţi
(Some considerations on pluralism of jobs and qualities)
Abstract
Sintagma cumul de funcţii are, de obicei, semnificaţia de exercitare, în acelaşi timp, de către un salariat/funcţionar public a mai multor activităţi profesionale în posturi diferite. „Pe un alt plan şi dintr-o altă perspectivă, fiinţează şi cumulul de venituri în înţelesul legislaţiei securităţii sociale şi al legislaţiei fiscale care se referă la obţinerea de venituri din surse diferite (inclusiv în calitate de asociat, acţionar, administrator)”. Poate fi vorba, de pildă, de un cumul de venituri obţinute în baza unor contracte individuale de muncă/acte administrative de numire în funcţie (sau de desemnare) şi unor venituri obţinute în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor de şomaj ori ca beneficii de asistenţă socială. Se pare că în curând va putea fi vorba chiar de un cumul al indemnizaţiei pentru creşterea copiilor cu veniturile salariale. Avem în vedere că printre direcţiile de acţiune prioritare pe piaţa muncii vizate în Programul de guvernare 2012 se menţionează „eliminarea restricţiei de angajare pe perioada concediului de îngrijire a copilului, respectiv, introducerea posibilităţii de ocupare parţială concomitent cu deducerea proporţională a indemnizaţiei de creştere a copilului”, precum şi „introducerea şi stimularea formelor alternative de angajare, precum, munca la distanţă”. Este o nouă viziune, interesantă şi curajoasă, în consens cu preocuparea Uniunii Europene de a încuraja statele în adoptarea unor măsuri care să permită concilierea vieţii de familie cu cea profesională. Până în prezent se impusese ideea de incompatibilitate între beneficiile de asistenţă socială şi veniturile profesionale.

The collocation pluralism of jobs usually has the meaning of exercise at the same time by an employee/public servant of more professional activities in different positions. „On another level and from another perspective, it comes into being the pluralism of incomes in the sense of the legislation on social security and of the fiscal legislation which refers to obtaining incomes from different sources (inclusively in the quality of associate, shareholder, administrator)”. It can refers, for instance, to a pluralism of incomes obtained based on some individual labour contracts/on administrative acts of appointment in a position (or of designation) and of some incomes obtained in the public system of pensions, in the system of unemployment insurances or as benefits of social assistance. It seems that very soon we will witness even a pluralism of the indemnity for child care with the incomes from salaries. We take into consideration that among the directives which have priority on the labour market targeted in the Government Programme 2012 it is mentioned „the elimination of the restriction to get employed during the leave of child care, respectively, the introduction of partial employment simultaneously with the proportional deduction of the indemnity for child care”, as well as „the introduction and stimulation of alternatives forms of employment, as well as remote employment”. It is a new interesting and bold vision, compliant with the European Union concern to encourage member states to adopt measures which allow the reconciliation of the family life with the professional life. Presently it is imposed the idea of incompatibility between the social assistance benefits with the professional incomes.
Keywords
cumul de funcţii, cumul de venituri profesionale şi beneficii sociale, noi tendinţe – cumulul indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu veniturile profesionale
pluralism of jobs, pluralism of professional incomes and social benefits, new tendencies – pluralism of the indemnity for child care with the professional incomes
References
  1. I.T. Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de drept al muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.
  2. A. Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediţia a V-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
  3. A. Ştefănescu, Unele precizări şi consideraţii referitoare la concediile pentru creşterea copiilor în anul 2012, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2012.
  4. A. Ţiclea, Dreptul securităţi sociale, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2007.
  5. L. Georgescu, Dreptul securităţi sociale, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2011.
  6. A. Ştefănescu, Munca la domiciliu şi telemunca, Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
  7. A. Athanasiu, L. Dima, Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului Cod al muncii, Partea I, în “Pandectele Române” nr. 2/2003.
  8. A. Ştefănescu, R. Oprea, Consideraţii privind salariatul cu fracţiune de normă, în Revista română de dreptul muncii nr. 8/2011.
  9. A. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, Vol. I, Articolele 1-107, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007.
  10. A. Duţu, Stresul ocupaţional, în „Revista română de dreptul muncii”, nr. 1/2008.
  11. G. Cartianu, M. Bechir, A. Savin, M. Vrabie, Ş. Pop, L. Niţă, Codul muncii pe înţelesul tuturor – 2011, Adevărul Holding, Bucuresti, 2011.
  12. R. Oprea, Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomerii indemnizaţi sau neindemnizaţi şi stimulentele oferite acestora – unele observaţii, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2012.
Publisher
Revista romana de dreptul muncii 2/2012, pag. 36-47
Anul: 2012
Editura Wolters Kluwer Romania
Paper citation
Ana Ştefănescu, Unele consideraţii privind cumulul de funcţii şi de calităţi , în Revista romana de dreptul muncii nr. 2/2012, pag. 36-47.